Pe hârtie, ar trebui să fie versiunea definitivă. Și, într-o anumită măsură, chiar este. Dar experiența nu e chiar atât de simplă.
Un univers imens, dar care nu te ține mereu prins
La prima vedere, jocul impresionează prin dimensiune. Ai sute de planete, sisteme stelare și libertatea de a merge aproape oriunde. Este exact genul de scară pe care Bethesda o promite de ani de zile.
Problema apare în modul în care explorezi acest univers.
Foarte mult din joc se bazează pe fast travel și pe tranziții între zone. În loc să simți călătoria, ajungi să sari din punct în punct. Iar după câteva ore, senzația de explorare începe să se transforme într-o rutină.
Și pentru un joc despre spațiu… asta nu e tocmai ideal.
Combatul este un pas înainte clar
Dacă e ceva ce Starfield face mai bine decât alte jocuri Bethesda, este partea de combat.
Gunplay-ul este mult mai fluid, mai modern și mai satisfăcător. Se simte mai apropiat de un shooter actual decât de rigiditatea din Fallout sau Skyrim. Luptele sunt rapide, responsive și, în multe momente, chiar distractive.
Dar chiar și aici apare o problemă: în lipsa unor situații cu adevărat memorabile, combatul ajunge să se repete destul de repede.
Povestea nu e punctul forte
Jocul pornește de la o premisă interesantă – descoperirea unor artefacte misterioase și explorarea necunoscutului. Sună bine pe hârtie, dar execuția nu este la același nivel.
Povestea principală nu reușește să impresioneze constant și, de multe ori, pare că nu are impactul pe care îl promite. În schimb, quest-urile secundare și facțiunile sunt cele care ridică nivelul experienței.
Acolo apar momentele bune, poveștile mai interesante și motivele reale pentru care continui să joci.
Problema reală: spațiul dintre momentele bune
Una dintre cele mai frecvente critici este senzația că există mult „gol” între momentele importante.
Cyberpunk 2077 pe PS5 Pro nu mai e doar „bun”. A devenit, în sfârșit, exact ce trebuia să fie de la început
Au muncit 7 ani la el. Era aproape gata. Și totuși l-au anulat. Nu prea are sens…
Crimson Desert (PS5) – analiză detaliată: ambiție open-world, libertate mare și un gameplay care își caută echilibrul
Universul este mare, dar nu întotdeauna dens. Ajungi să faci mult fast travel, să treci prin ecrane de loading și să te deplasezi între obiective fără să descoperi mare lucru pe drum.
Chiar și pe PS5, există încă timpi de încărcare vizibili și momente în care ritmul jocului este încetinit de aceste tranziții
Iar în timp, asta afectează imersiunea.
Pe PS5, este cea mai bună variantă de consolă
Partea bună este că versiunea de PS5 vine cu tot ce a primit jocul până acum: update-uri, optimizări și conținut suplimentar.
Performanța este în general stabilă, chiar dacă există fluctuații și unele limitări tehnice. Jocul rămâne jucabil și coerent, dar nu este complet lipsit de probleme, mai ales în zonele mai mari sau aglomerate
Pe PS5 Pro, experiența este mai rafinată, dar baza rămâne aceeași.
Un RPG bun… dar sub așteptările uriașe
Privit fără hype, Starfield este un RPG solid. Are mult conținut, sisteme complexe și suficientă libertate cât să te țină ocupat zeci de ore.
Dar nu este revoluția pe care mulți o așteptau.
Nu redefinește genul și nu reușește să ofere acel sentiment constant de descoperire pe care îl promite un joc despre explorare spațială.
În concluzie
Starfield pe PS5 este cea mai completă și stabilă versiune disponibilă pe consolă. Dacă ești fan Bethesda, sunt șanse mari să te prindă și să investești mult timp în el.
Dar dacă te aștepți la un open-world care să te uimească la fiecare pas, s-ar putea să simți că lipsește ceva.
E mare. E ambițios. Uneori chiar foarte bun.
Dar nu întotdeauna memorabil.
