La fel ca la școală, când ajungi fără să vrei să imiți replicile și discursul profesorilor tăi preferați, persoanele care folosesc Chat GPT pentru a obține răspunsuri despre orice ajung în cele din urmă să imite replicile și chiar formulele de exprimare folosite de chatbot-ul bazat pe inteligență artificială.
Am aflat recent că elevii care folosesc în mod intensiv ChatGPT și echivalentele sale (ex Gemini, Grok) pentru îndeplinirea temelor de școală nu mai ajung să își însușească experiența realizării exercițiului respectiv, în esență devenind dependenți de chatbot pentru îndeplinirea oricăror sarcini viitoare care se potrivesc respectivelor criterii. Aportul de experiență dobândită tinde către zero iar creșterea capacității intelectuale stagnează, din moment ce altcineva/altceva preia tot efortul în locul lor. Iar asta e doar începutul, persoanele care ajung să folosească ChatGPT pentru orice devenind chiar ele un fel de chatboți, repetând informațiile obținute de-a lungul timpului folosind aplicația chatbot preferată.
Dacă ți se pare că persoana de lângă tine a început să vorbească mai mult decât de obicei, răspunzând la orice întrebare cu fraze interminabile și argumentate cu prea multe detalii neesențiale, ei bine, explicația pentru acest „fenomen” ar putea fi găsită în ecranul telefonului mobil. Fără să-și dea seama, unii oameni ajung să adopte modul de exprimare al Chat GPT, chatboții AI substituind profesorii de la școală și chiar proprii părinți, încrederea acordată în mod inconștient pe baza interacțiunilor frecvente și a informațiilor redate cu formule de exprimare complicate, care inspiră autoritate și cunoașterea subiectului respectiv, transformând utilizatorii ChatGPT într-un soi de chatboți ambulanți, care vorbesc și își imită „profesorii” digitali.
Iar concluzia pe acest subiect este oferită de către cercetătorii de la Institutul Max Planck pentru Dezvoltare Umană din Germania, aceștia descoperind că limbajul nostru vorbit se schimbă în mod subtil, crescând aportul de „cuvinte GPT” în conversațiile umane. Iar această tendință a fost observată încă de când a apărut ChatGPT, în urmă cu câțiva ani.
Pentru demonstrarea acestui fenomen cercetătorii au apelat tot la ajutorul ChatGPT, furnizându-i milioane de texte scrise de oameni: e-mailuri, eseuri, știri. Apoi, au cerut chatbot-ului să „șlefuiască” textul. Trucul folosit i-a ajutat pe cercetători să identifice cuvintele pe care inteligența artificială părea să le favorizeze. Această listă includea cuvinte precum „subliniere”, „înțelegere”, „consolidare”, „lăudă”, „rapid”, „investigație” și „revoluționar”, pe lângă „a aprofunda” și „meticulos”. Cercetătorii au urmărit apoi frecvența acestor cuvinte în peste un milion de videoclipuri YouTube și episoade de podcasturi de dinainte și de după lansarea ChatGPT.
Iar rezultatele obținute nu prea lasă loc de interpretări: așa numitele expresii și „cuvinte GPT” au devenit într-adevăr mai proeminente în engleza vorbită de persoane reale. Ca și cum ar fi apărut un nou curent cultural pe care oameni de tot felul și-l însușesc să realizeze.
Potrivit unuia dintre coautorii studiului, Levin Brinkmann, „Tiparele stocate în tehnologia IA par să se transmită înapoi în mintea umană”. El a remarcat că avem tendința să-i imităm pe cei pe care îi percepem ca fiind informați sau importanți. De unde rezultă că mulți utilizatori ChatGPT tratează chatboții, fie și în mod subconștient, ca exemple de urmat cu autoritate în de privește informarea și chiar educația.
