Pentru ceva vreme, seria Far Cry a suferit de ceva asemănător cu o criză de identitate, oscilând între o poveste clasică despre supraviețuire și un teren de sport unde poți să te joci cu lansatoare de rachete și cu urși pe post de animale de companie. Dar acest lucru nu putem spune că ne-a deranjat în vreun fel, ba dimpotrivă!
Pe de altă parte, Far Cry 6, chiar dacă încă îți permite să te joci cu lansatorul de rachete, a deviat destul de mult de la direcția în care s-a îndreptat seria până acum.
În Far Cry 6 personajul tău este captiv pe o insulă fictivă, numită Yara, controlată de un nebun carismatic. Chiar dacă ai jucat și celelalte jocuri Fat Cry lansate până acum, și de data aceasta ai ceva de lucru până reușești să albăstrești toate punctele roșii de pe hartă. Iar ca să faci asta, ai de ales dintre două metode: ori reduci la tăcere fiecare dușman pe care îl întâlnești, ori arunci în neștire cocktailuri Molotov.
Yara seamănă izbitor de mult cu Cuba și este condusă de un dictator fascist pe nume Anton Castillo, care este portretizat într-un mod excepțional de Giancarlo Esposito, care cu acest rol a câștigat locul I în topul nostru de răufăcători preferați din seria Far Cry,
Supușii, lui Castillo pe de altă parte, nu ne-au făcut însă nicio impresie deosebită. Ei pot fi catalogați ca amirali psihotici, căpitani psihotici sau directori de propagandă psihotici. Asta nu înseamnă că rolurile lor nu sunt jucate impecabil, dar, personalitatea pe care o afișează pălește instant în comparație cu a sus numitului dictator.
Toate scenele lui Castillo sunt absolut captivante, în special, cele cu schimburi de replici între el și fiul său Diego. Diego încearcă să-l convingă pe tatăl său că impactul acțiunilor noastre asupra celorlalți este mult mai important decât intențiile pe care le avem. De aceea, el încearcă să demonstreze că credința părintelui său care susține că un scop nobil scuză mijloacele, indiferent de cât de sângeroase ar fi acestea, este greșit, și astfel apar tot felul de tensiuni.
Nu vrem să dăm niciun spoiler major, dar nou cel puțin, ne pare rău că finalul nu oferă mai multe explicații în legătură cu toate problemele pe care le ridică jocul. Dar chiar și așa, Castillo rămâne un antagonist formidabil până la capăt, iar echipa care a creat animațiile merită laudele noastre.
Far Cry 6 are o poveste destul de predictibilă
Nu îți este greu să prezici finalul acestui joc mai ales după ce devii martor la toate trădările inevitabile, dar și la decesul unora dintre personaje. Dar chiar și cu această poveste destul de subțire ca substanță, Far Cry 6 reușește să mai reducă gradul de ridicol al jocului de arme.
Există de asemenea o mulțime de scene care merită văzute, iar decizia de a reveni la cadrele third person când vine vorba de cutscenes, o considerăm una cum nu se poate mai înțeleaptă, mai ales dacă alegi să joci cu varianta feminină a personajului principal. pentru a avea ocazia să vezi impecabila reprezentație a actriței Nisa Gunduz în rolul lui Dani Rojas.
Și restul actorilor care au dat viață personajelor din Far Cry 6, împrumutându-le vocile lor, se poate spune că au fost aleși pe sprânceană.
În comparație cu jocurile care l-au precedat, Far Cry 6 pare să fie un joc mai responsabil din punct de vedere social, abordând niște probleme actuale, dar totuși parcă prea să străduiește să reprezinte cultura latino americană într-un mod în care să fie acceptat de audiența vestică. Chiar și universul jocului, așa cum am spus și în introducere, pare decupat dintr-o Americă de Sud sau Centrală idealizată, dar, în același timp, repetă atât de des ideea de colonizare, încât ai impresia că se vrea o caricatură a realității.
Toate ca toate, Far Cry 6 este unul din cele mai marcante jocuri ale seriei. Începând cu povestea și personajele și continuând cu gameplay-ul și peisajele superbe, se vede că producătorii săi s-au dedicat perfecționării fiecărui detaliu și nu au lăsat nimic să le scape din vedere.
